Începând cu acest număr, în revista INFO ASTR se deschide rubrica permanentă FORUM. Ea este destinată dezbaterii publice a unor aspecte importante legate de cercetarea şi de învăţământul superior din România. Materialul Doctoratul - Între semne de întrebare, publicat în acest număr, furnizează o primă provocare la discuţii. Invităm cititorii revistei şi membrii ASTR să participe în numerele viitoare la dezbateri pe această temă sau pe orice altă temă relevantă pentru cercetare şi învăţământ. Revista este deschisă prezentării libere a opiniilor autorilor, cărora le revine, evident, responsabilitatea pentru cele publicate.
Prof.dr.ing. Marin Truşculescu
Preşedintele Filialei Timişoara a Academiei de Ştiinţe Tehnice din România
Competiţia lansată de ASTR - Filiala Timişoara sub denumirea "Teza anului" are drept scop stimularea doctoranzilor din cadrul Universităţii "Politehnica" din Timişoara pentru a realiza lucrări cât mai valoroase. Sub imboldul aceleiaşi gândiri pozitive, unora dintre multiplele faţete ale doctoratului li se asociază în rândurile de mai jos câteva întrebări. Ele sunt destinate tuturor celor care sunt angrenaţi în finalizarea unei teze de doctorat: doctoranzi, conducători de doctorat, referenţi, comunităţi academice.
O universitate recunoscută ca matcă şi izvor de ştiinţă ajunge o instituţie organizatoare de doctorat. După o încorsetare ce a durat mai multe decenii, învăţământul superior românesc a reuşit să promoveze şi această latură a competenţelor academice. Se pun însă două întrebări:
Activitatea de organizare şi desfăşurare a doctoratului este reglementată prin Hotărârea de Guvern al României privind organizarea doctoratului iar importanţa acestuia pentru cei care lucrează în învăţământul superior este stipulată prin Legea Învăţământului şi prin Legea privind Statutul personalului didactic. Şi de data aceasta apar câteva semne de întrebare:
Pentru învăţământul tehnic, dar nu numai pentru el, se mai ridică o întrebare:
În ramura de ştiinţe tehnice majoritatea cercetărilor de pe mapamond abordează domenii multidisciplinare. Cerinţelor complexe care apar în acest context încearcă să le facă faţă atât conducătorii de doctorat cât şi doctoranzii, viitorii doctor-ingineri. Investigarea domeniilor multidisciplinare poate oferi ambelor categorii culmi de afirmare. Totodată, îi poate conduce pe neavizaţi la limita ridicolului. Bunăoară, restrângând discuţia numai în jurul problemei programării se constată că practic toate cercetările din domeniul tehnic, în particular şi tezele de doctorat, fac uz de programe şi utilitare tot mai performante. De foarte multe ori în teze se revendică, cu bună credinţă şi cu acordul conducătorului ştiinţific, drept contribuţii originale conceperea unor programe. Acest aspect este un nou generator de întrebări:
Recunoaşterea valorii unei lucrări ştiinţifice de către contemporani se face în mod natural mult mai uşor dacă aceasta este de actualitate. În prezent, în condiţiile existenţei unei comunităţi ştiinţifice internaţionale extrem de numeroase şi pestriţe, termenul are un pronunţat caracter relativ. Aprecierea corectă a actualităţii presupune informare corectă: informare din partea conducătorului ştiinţific, informare din partea doctorandului, informare din partea referenţilor, informare la nivelul microcomunităţilor ştiinţifice la care doctorandul are acces. Nivelul de informare se expune într-o teză, de regulă, în prima parte, prin construirea de către doctorand a unui referenţial faţă de care îşi amplasează tema, dezvoltările şi rezultatele. Informarea este o activitate complexă, continuă. Evaluarea informaţiilor presupune experienţă şi orizont adecvat. Iată câteva dintre întrebările care derivă din această perspectivă:
După [1], tema unei teze de doctorat este de actualitate dacă cel puţin încă un an după susţinerea tezei rezultatele ei sunt considerate importante.
Admiterea unei teze de doctorat presupune, în mod obligatoriu, ca aceasta să conţină elemente originale. Adeseori, delimitarea lor nu este o treaba de loc uşoară! Literatura de specialitate este foarte bogată, internetul a multiplicat spaţiul de căutare şi documentare. Responsabilitatea care apasă pe umerii autorilor, conducătorilor ştiinţifici şi a referenţilor ştiinţifici este mare. ªi de data aceasta se ridică o sumedenie de întrebări:
Nu este uşor să pui întrebări. Este totuşi mai uşor decât să ai răspunsuri şi cu mult mai uşor decât să găseşti soluţii!
[1] Bochmann, D., Vom Handwerk des Promovierens, Automatisierungstechnik, 50, H.4, 187-191, 2002.
Prof.dr.ing. Toma Leonida Dragomir
